Izopodul roz

🔤 Taxonomie

Androniscus dentiger Verhoeff, 1908 este acceptat de GBIF și WoRMS. Nume vechi includ Trichoniscus dentiger, Itea dentiger și A. weberi. Culoarea roz ajută, dar identificarea trebuie bazată pe adulți.

📌 Descriere

Adulții au aproximativ 5–6 mm, masculii fiind de obicei mai mici. Corpul este roz-portocaliu, cu rânduri de tuberculi aspri și câte un omatidiu întunecat. Trăiește adânc sub pietre și resturi în locuri umede, adesea calcaroase. Nu există valori optime publicate pentru terariu.

🌍 Răspândire

Arealul documentat acoperă vestul și centrul Europei și părți din sud; există și raportări nord-africane. Specia a fost transportată în sere nord-americane. Harta arată numai țările europene bine susținute și exclude datele africane neprecizate și introducerile.

Areal documentat pentru Izopodul roz

⚖️ Statut juridic

Verificat la 2026-08-29: specia nu a fost găsită în anexele CITES, în anexele A–D pentru comerțul cu specii sălbatice ale Regulamentului (UE) 2026/1383 sau în anexele II–III ale Convenției de la Berna. Regulile locale și naționale privind colectarea, peșterile, terenurile protejate, solul și importul rămân aplicabile. Folosiți stoc trasabil, nu colectați din peșteri protejate și nu eliberați cultura.

🤌 Îngrijire

Țineți grupul verificat într-o cutie de cel puțin 20 × 15 × 15 cm, cu 8 cm de substrat mineral-humos. Includeți pietre fixate, strat de frunze, lemn descompus și refugiu inferior permanent umed, dar cu ventilație blândă și plasă fină. Carantinați 45–60 zile. ReptiFiles nu are ghid de specie.

💡 Iluminare

UVB nu este necesar. Oferiți lumină ambientală indirectă, ritm normal zi–noapte și întuneric sub adăposturi. Evitați soarele direct și lămpile apropiate.

🌡 Încălzire și temperatură

Condițiile răcoroase-moderate de cameră sunt un început prudent; încălzirea este de obicei inutilă. Datele din peșteri, grohotiș și situri sinantrope arată macroclimate variate, nu un singur optim. Păstrați un refugiu rece și umed.

💧 Umiditate și apă

Păstrați umezeală de contact și aer în substratul inferior. Udați o singură margine, fără vas. Aglomerarea la partea udă arată uscare; mirosul acru și urcarea pe pereți arată exces de apă ori ventilație slabă.

🌿 Incintă și decor

Amestecați sol mineral, humus de frunze, frunze mărunțite și lemn de foioase moale, bine descompus. Adăugați calcar fixat, scoarță, mușchi și os de sepie; sprijiniți pietrele pe fund. Microhabitatele adăpostite fac un panou climatic înșelător.

🪳 Hrănire

Frunzele și lemnul descompus rămân permanent. O dată sau de două ori săptămânal dați foarte puțină ciupercă, rădăcinoasă ori verdeață uscată, proteină rară și calciu permanent. Rația este dedusă din ecologia Trichoniscidae.

🥚 Reproducere

Embrionii se dezvoltă în marsupiu și ies ca manca; câmpul de metadate folosește „viviparous”. Nu există cifre solide din terariu pentru pontă, maturitate sau longevitate. Nu izolați femelele gestante; mutați și substrat matur la divizare.

🩺 Probleme frecvente

Identificare numai după culoare.
Uscare sau saturarea substratului.
Pietre instabile care strivesc animalele.
Mucegai și acarieni de la exces alimentar.
Evadare prin ventilație grosieră.

📌 Concluzie

Izopodul roz este o specie de sol discretă pentru crescători experimentați de microfaună. Identificarea sigură și porii umezi stabili contează mai mult decât echipamentul complex.